”Ai intrat în horă, trebuie să joci!”
-proverbe românești

Țin minte că nici nu am ajuns bine acasă după concursul de la Roșia Montană și căutam deja alte competiții. Cred că am început de pe drum, dar am fost prea rupt…
În principiu căutam ceva puțin mai greu ca precedentul, cât mai aproape posibil ca și dată și să nu fie foarte departe de casă. Mai era un semimaraton care mi-a atras atenția, dar era în capătul celălalt al țării, prin Moldova. Așa că, ziua următoare am dat de veste părinților: ”Știți este un concurs interesant săptămâna viitoare, Sâmbătă, în Râșnov, am putea merge? Pe 01.07.2018!”
Răspuns: ”01.07.2018 îi weekend-ul ăsta, Duminică este 01!”
Eu:”Păi, atunci, Duminica asta!”
Concursul era unul de tip duatlon(bicicletă+alergare) și avea două probe de concurs ”Tura lungă” și ”Tura scurtă”. Bineînțeles că în nebunia mea am vrut să mă înscriu la tura lungă, dar părinții nu au fost de acord doar pentru traseul mai scurt :))
Nici nu am mai stat pe gânduri, intru pe site și mă înscriu! Completez ce era de completat și ajung la punctul final, plata! ”Tati, facem înscrierea?”
Răspuns: ”Hai spune cât costă?”
Nu era o sumă foarte mare, în jur la 150 lei, dar având în vedere deplasarea plus cazarea plus ceva mâncare, plus că trebuia să îmi fac pana la bicicletă plus câteva achiziții pentru o decentă participare…s-a strâns ceva.
Nu am realizat eu, chiar atunci, câte mi s-au pus pe tavă , dar nu cred că am dezamăgit. Până la urmă am cerut bani să merg să fac sport, nu să ies în oraș etc.
M-am înscris! Marțea am și mers să îmi rezolv pana, am făcut câteva reglaje și cam atât…Miercuri am băgat vreo 20 km pe bicicletă, apoi max 6km alergare și cam asta a fost pregătirea pentru concurs! Oricum dacă o luam pe ultimele 7 zile aveam cam 30 km alergați…arhisuficient, nici să nu mă obosesc :))
Vineri după prânz am plecat! Până la prânz, aventură…
”Cum bag eu bicicleta asta imensă în portbagaj?” Inițial am încercat fără să demontez nimic, surprinzător a încăput…Vin în casă fericit la care tata:”Dacă te ocupi de acest capitol, du și bagajele noastre!” No fain!
Merg înapoi și încep să o desfac pe piese, în timp ce o băgam în portbagaj făceam inventarul: roata 1 -bifat, roata 2-bifat, ghidon-bifat, pedale-bifat, etc. După vreo 40 min de împachetat, deoarece am hotărât să nu murdărim foarte mult mașina , am reușit să terminăm cu inventarul . Am pus apoi bagajele și gata de drum.
Am ajuns la Râșnov împreună cu ploaia! Asta nu îmi plăcea foarte mult deoarece concursul era 100% trail. Vineri seara am căutat un loc unde să mâncăm, am găsit un loc super drăguț cu un loc de joacă(interior) imens pentru Luca, datorită lui Rareș Grosar! Mersi!
Sâmbătă, am lenevit destul de mult deoarece a plouat…Am mers după kitul de participare și am montat bicicleta! După vreo 2 ore era gata de concurs. Mai rămânea să pregătesc partea de alergare, să mă decid dacă voi folosi 2 perechi de papuci, ce o să îmi iau la mine…Am mai dat o tură de la pensiune până la zona de start și la somn.
PLAN:

Concurs ”Duatlon Țara Bârsei”
Tura Scurtă-17km bicicletă, 9km alergare
Traseu bicicletă: 17km cu dif de nivel, drum forestier și poteci, site-ul lor nu mai este disponibil să vi-l arăt; aproximam 1h 30min
Traseu alergare:9 km cu 300m nivel, poteci, aproximam 40 minute
Echipament, hidratare și nutriție:
-un camelbak de la kalenji, rezervor de apa 2,5l (l-am umplut cu izotonic, cea mai mare greșeală)
-ceva batoane fitness
-6 plicuri de zahăr, au fost salvatoare
-un gel de la sponser(nu l-am folosit că am zis că e mâncare de astronauți)
-3 fiole de magneziu lichid(salvator)
-telefonul mobil
-ochelari protecție(salvatori)
-o pereche de papuci(cea mai mare greșeală)
-o bicicletă românească DHS (aprox. +25kg)
-cască
Înaintea startului:
Țin minte că îmi era aproape rușine cu ce bicicletă aveam printre ”sculăciunile” de acolo. Priveam mirat toate minunățiile de pe acolo, fiecare făcea ultimele reglaje, umfla roțile etc. Eu eram mulțumit că am reușit să îmi montez bicicleta! Parcă nu aveam nici măcar o șansă în fața lor:” Astea merg singure, dacă adun 10 biciclete de aici, poate chiar mai multe, fac cât a mea!”.
Eu privind către mârțoaga mea!

Am făcut o încălzire și m-am îndreptat către start.
Startul era unul fake, doar pentru poze. Adevăratul start s-a dat de la 3 km de aici, pe un drum forestier. Noroc că am citit regulamentul competiției, majoritatea s-au luat la harță, iar când au ajuns acolo erau cu 80% stamina:)))
START1:
Am început super relaxat, până la adevăratul start! Am rămas printre ultimii, toți râdeam de cei din față care erau gata să rupă asfaltul.
START2:
Nu am fost foarte bine poziționat, eram în linia a doua, dar pe o margine a drumului.
S-a dat startul! Am încercat să ajung din urmă plutonul fruntaș. Am reușit! Ritmul lor mi se părea mult prea lejer așa că am plecat cu încă vreo 5 bicicliști. De aici, aventură, dat fiind faptul că nu știam exact ce înseamnă ”pushbike”(mă gândeam că trebuie să traversăm un pârâu sau ceva). Am ajuns la pârâu, am trecut lejer prin el pe mârțoagă și am continuat(eram sigur că ăsta a fost pushbike-ul)- nu era!
Traseul a luat-o la dreapta și urca prin pădure pe o ”potecă” cu o înclinație de minim 25%(no mă! cred că ăsta ii pushbike) . Mă dau jos de pe mârțoagă și o iau la deal. V-am zis că a plouat non-stop Vineri și Sâmbătă? Eu din fire sunt un băiat super solid, cu greutate similară cu a bicicletei…Vă imaginați ce a fost! 90% cred că am ajuns pe ultimul loc…aici a fost și primul abandon. Eu am aplicat toate metodele posibile de a tracta bicicleta (300m), stând în fund și trăgând de ea sau stând pe burtă și am împins-o, de toate! Sus am ajuns ca un purceluș…dar eram mulțumit! Când îi vedeam pe ceilalți cu bicicletele alea cântărite în grame, parcă înebuneam și erau și aroganți, mai dădeau câte un zâmbet de ăla(”Ui bă fraiere, ce bicicletă am io!”) Cred că doar de asta nu am renunțat!
De aici urma o coborâre foarte abruptă…toți coborau cum au urcat! Eu? Pârtieeeeeeeee ! Am zis să recuperez ce am pierdut…după coborâre era un râu, după calcule mele ar fi trebuit să trec fără problemă…Nu a fost așa, m-am dat peste cap și culmea că am căzut dincolo de râu! De aici, nimic interesant doar că mi-a sărit de vreo 10 ori lanțul și o dată la 2 km mă opream să șterg obloanele de noroi! În zona de finish, am aflat după cursă ca fiecare cobora pe alt traseu! No fain! Fiecare o mers pe traseul lui…Am observat și eu câteva schimbări de direcție în timpul cursei, dar am zis că face o pauză de ”refacere”!

Am ajuns în zona de tranzit!

Și am plecat în alergare!
ALERGAREA:
Tot ce contează e că am recuperat 2 poziții! În rest, a fost crunt, nu știu de ce mi-a plăcut. După km 3 au apărut niște dureri musculare(crampele le-am descoperit mai târziu, la alt concurs)…ultima urcare, similară cu cea de la pushbike, am urcat-o în patru labe. După am băgat un magneziu și 3 pliculețe de zahăr și am putut să alerg cu 4:00 coborârea!
FINISH:
Sfâșiat! Fericit și mândru că am terminat!
Timp? 2h49min
Timp bicicletă: 1h 38 min
Timp alergare: 1h 9 min
Premiere: cu scandal!
Concluzii:
-traseele au fost foarte ”speciale” datorită ploilor din zonă
-nu calcula că vei câștiga timp dacă nu îți schimbi pantofii
-nu trage foarte tare la prima probă
-urmărește detaliile despre concurs
-nu abandona chiar dacă ai mârțoagă!!!!!!
LOC 13 din 54 de participanți! (20 au abandonat!)
AM DEPĂȘIT ȘI ECHIPE!(ștafetă) cu tot cu mârțoagă
#mârțoagaîncămerge








Bravo, Vio!!
ApreciazăApreciază